Anii trec și odată cu ei, ne trecem și noi. Ce am învățat pînă acuma?
1. Nu mai am nevoie de prieteni. Oamenii pot fi falși (nu pretind că eu sunt ideală).
2. Oamenii se uită suspect la tine cînd le propui ceva.
3. Oamenii îți reproșează atunci cînd le propui ceva.
4. Am învățat să am mai multă încredere în mine.
5. Am învățat să îmi rezolv singură problemele ca să nu aud reproșuri că... aș fi prea bogată și nu n-am ce face cu banii. Și nu doar cu banii (de parcă banii ar rezolva toate probleme din lume. Poate și rezolvă, dar nu întotdeauna).
6. Am învățat să zic NU.
7. Am mai mult timp pentru mine.
8. Sunt mai liniștită.
9. Sunt mai calmă.
10. Și alte lucruri.
Povești fără Granițe este un blog personal despre rețete culinare, traduceri pe teme sociale, cultură internațională și viața diasporei. Descoperă articole despre Argentina, Spania și Mexic, recomandări de cărți și filme, dar și povești inspiraționale despre moldoveni reveniți acasă și antreprenori locali care dezvoltă pensiuni și proiecte de suflet în Republica Moldova. Rețete 🍲 | Cultură 🌍 | Diaspora ✈️ | Cărți & Filme 📚🎬 Povești reale, fără granițe.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Căsuța Liniștii din Vatici, Orhei – Povestea unei investiții de suflet aduse acasă din Germania
Într-o perioadă în care tot mai mulți moldoveni aleg să investească peste hotare, Dorina Possmayer și Andreas Possmayer au decis să facă dru...
-
- Hello! ¿Kumustá? - Mabuti Filipine nu este o țară vorbitoare de spaniolă, totuși... Aceste trei cuvinte cu care sunt obișnuiți să se salut...
-
Zamfir Arbure s-a născut la 14 decembrie 1845 în Cernăuţi, în familia boierului Constantin Ralli şi al Smarandei Arbure. Bunicul său, Zamf...
-
La poalele falnicilor Codri, într-un loc liniştit şi pitoresc, unde încep izvoarele râuleţului Cogâlnic, cu binecuvântarea Domnului, în se...
Interesant scris
RăspundețiȘtergere