29 aprilie 1959: S-a născut compozitorul Victor Buruiană

Victor Buruiană (29 aprilie 1959, Chișinău, Republica Moldova) este un inginer-electronist, inventator, compozitor, textier, interpret vocal, bas-chitarist, chitarist, orchestrator, maestru de sunet, autor-prezentator de emisiuni radio și TV din Republica Moldova, membru al Ununii Muzicienilor din Republica Moldova.

Sursa imaginii și textului: aici.

Activează în domeniul muzicii folk, a muzicii ușoare și a muzicii de spectacol și film, în radio, dar și în domeniul proiectării de echipamente electronice, în special a celor de studio. A fost președintele Asociației Folkiștilor din Moldova, unul dintre organizatorii festivalului de muzică folk „Galbenă Gutuie", prezentator de emisiuni de radio și TV, inițiatorul creării posturilor „Euro TV", „Radio Antena C", „Radio 10". Deține brevete de invenții și inovații în domeniul electronicii.

DESCENDENȚA
Tata - Adrian Buruiană (n.1934, jud.Lăpușna - d.2002 Chișinău), a fost inginer de cinematografie (abs.Institutul Politehnic din Kiev), autorul concepției și pe parcursul a aproape întregii vieți directorul tehnic al studioului „Moldova-film", descendent al unei familii de mai multe generații de preoți ortodocși.

Mama - Elena Buruiană (n.1933 Elena Cheianu, jud. Lăpușna - d.2019 Chișinău), a fost profesoară de biologie (abs. Universitatea de Stat din Chișinău, biologie-ihtiologie), apoi inginer în secția prelucrare peliculă a companiei "Teleradio Moldova", descendentă a unei familii de mai multe generații de preoți ortodocși.

DATE BIOGRAFICE
Victor Buruiană s-a născut la Chișinău pe 29 aprilie 1959, și-a făcut studiile la Școala nr.1 din Chișinău (astăzi Liceul „Gheorghe Asachi") (1966...1976) și la Institutul Politehnic din Chișinău, facultatea semiconductoare (1977...1982). Și-a început activitatea în calitate de mecanic de cinema la cinematograful „40 лет ВЛКСМ" (40 de ani ai UTC) în 1975, fiind încă elev și a continuat-o fără întreruperi, inclusiv în ultimul an de școală și în anii de studenție. În 1976, 1977 a fost asistent de operator la studioul "Moldova Film". În 1990 - S-a căsătorit cu Inga Druță. În 1991 - S-a născut fiul său, Sabin Buruiană.

Între anii 1983-1992 a lucrat la Uzina Experimentală a Institutului de Fizică Aplicată a Academiei de Științe a RSSM, unde a proiectat utilaje de prelucrare electrofizică a metalelor, obținând brevete de invenții și inovații, Medalia de Bronz a Expoziției Realizărilor Naționale a URSS.

În anii 1992 -2004 este maestru de sunet și regizor la Direcția Culturii a Primăriei Chișinău, efectuând înregistrări audio și video, realizând emisiuni TV și sonorizând practic toate concertele oficiale din piețile centrale ale capitalei.

În 2004-2005 este conducător al secției de muzică a teatrului de păpuși „Licurici"

În anii 2005-2007 - maestru de sunet și orchestrator în studioul de înregistrări „Cantabile”.

În 2007 - a divorțat de Inga Druță

În anii 2007, 2008 este maestru de sunet și realizator de emisiuni la postul „Eu TV”

Este autor al concepției, realizator și director al postului „Radio 10" din 2008 și până în 2010.

Din 2011 este realizator de emisiuni muzicale („Fonograf" și „Ora de Muzică") și inginer-șef la "Radio România Chișinău" ( numit inițial „Radio Arena FM").

În 2016 - 2018, continuându-și activitatea la radio, revine la lucrul de inginer de sunet (mixajul de concert), colaborând cu compania „Sens Music".

Din 2018 în studioul său personal începe reînregistrarea muzicii sale acumulate pe parcursul vieții.

La finele anului 2022 se pensioneaza, activând în continuare la „Radio România Chișinău” în calitate de autor-prezentator de emisiuni de muzică. Tot în 2022 devine membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova.

ACTIVITATE ARTISTICĂ
În anii de școală frecventează mai multe cercuri artistice și tehnice - dansuri, teatru dramatic, teatru de păpuși, filme cu desene animate, pictură, iahting, radioamatori și altele. În1966 pentru prima dată prezentă la TV emisiunea "Semafor", fiind ales de echipa de creație dintre elevii scolii. În anii 1975,1976 - cântă în formația de muzică ușoară a școlii, apoi în 1977 organizează pe lângă școala NR.1 din Chișinău, împreună cu foștii colegi de clasă Victor Moraru, Oleg Pulbere, Emil Dușchin, formația de muzică ușoară "Furtuna" cu care activează pînă în 1983. Fiind angajat la Academia de Științe, în 1984-1988 activează în formația de muzică ușoară "Contact" de acolo. Rămas fără formație, în 1988 compune prima sa piesă folk ”Închinare” pe versuri de Vasile Romanciuc, și o înregistrează la radio, participând la concursul muzical - "Nume noi" În 1989 grație acestui cântec se lansează pe scena profesionistă, participă la primele concerte, primește primele invitații la radio și TV, câștigă primul concurs "Topul speranțelor" la Radio Moldova.

În 1989 este invitat de către Tatiana Petrache să participe la fondarea Asociației Folkiștilor din Moldova (AFM), iar în 1991 este ales președinte a AFM.

În 1991 este câștigător al Marelui Premiu al festivalului de muzică folk " Galbenă Gutuie ", prima ediție și devine în continuare directorul acestui festival.

În 1992 participă la numeroase concerte pe front în timpul Războiului de pe Nistru, la concerte și festivaluri de muzică folk în România

În 1992 și 1993, la invitația lui Victor Socaciu, prezintă recitaluri la festivalul de muzică folk "Om bun", București

Începând cu anul 1992 și până în 1997 este directorul și prezentatorul festivalului de muzică folk „Galbenă Gutuie ". La edițiile din 1996 și 1997 încearcă o prezentare mai neobișnuită a festivalului - după un cuvânt introductiv trece la pupitrul de mixare din sală și continuă prezentarea de acolo, realizând și sonorizarea spectacolelor.

În 1993 organizează formația de muzică folk "Noiembrie", în componenta căreia îi cooptează pe Ion Rață (voce, chitară), Mihai Budurin (Voce, chitară-bas) și Sergiu Musteață (clape). După o serie de participări de succes la spectacole și emisiuni TV formația își sistează activitatea din cauza problemelor de sănătate a unuia dintre membri. Doi ani mai târziu este propusă reluarea activității cu reorientarea spre muzica de dans, neacceptată de Victor Buruiană. Formația își schimbă denumirea în "Catharsis", înlocuindu-l pe Victor Buruiană cu Igor Cojocaru.

În 1993 și 1994 prezintă emisiunea „Telematinal" la Teleradio Moldova și realizează subiecte pentru această emisiune și pentru emisiunile de știri ca reprezentant al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău. Tot în 1993, 1994 realizează și prezintă la „Teleradio Moldova" emisiunea sa de autor „La castelul cu menestreli" dedicată muzicii folk.

În 1997-1999 realizează o serie de spectacole muzicale din ciclul "Întâlniri cu laureații festivalului Galbenă Gutuie", în care exploatează din plin modul de îmbinare a sonorizării și a prezentării, fiind un fel de intermediar între spectatori și interpreți, citind la microfon și bilețelele cu întrebările trimise de către spectatori.

În 1999 organizează formația „Clepsidra" în care îi invită pe Gicu Cimbir (voce, chitară) și Viorel Țăranu (vioară). Formația activează până în 2002, înregistrând un album "Clepsidra" în anul 2000.

În 2001 și 2002 - organizează împreună cu Silvia Grigore o serie de spectacole folk-pop cu titlul generic "Primăvara care-a fost", în care interpreții Silvia Grigore (voce, chitară), Victor Buruiană (voce, chitară-bas, chitară), Gicu Cimbir (voce, percuție, chitară), Viorel Burlacu (voce, clape, chitară, chitară-bas), Valentin Boghean (voce, saxofon, chitară), Georgeta Voinovan (voce, clape), Licu Goncear, Igor Țurcanu (voce, chitară), Viorel Țăranu (vioară), Gary Tverdohleb (percuție) se așezau în scenă pe scaune și își interpretau piesele, jucând atât rolul de soliști vocali, cât și de membri ai orchestrei. În timpul spectacolelor interpreții își prezentau singuri piesele, intercomunicau cu spectatorii, răspundeau la întrebări venite din sală.

În 2002 participă la protestele din fața Prședinției, cântând în fiecare seară pe scena „Orășelului de corturi”, din care motiv este neoficial înterzis la concerte, radio și TV pe circa 17 ani, lucru care îi este mărturisit de către redactori și regizori și ca rezultat dispare pe o lunga perioadă de timp din spațiul public, cântând doar la spectacole la organizarea cărora participă personal.

În 2003-2005 Victor Buruiană participă la spectacolele folk-pop cu genericul „Anotimpul dragostei", inițiate de Silvia Grigore ca o o continuare a spectacolelor „Primăvara care-a fost", dar cu cooptarea de instrumentiști profesioniști, cum ar fi Rustam Agaev (baterie), Sergiu Testimițeanu (chitară-bas), Roman Demirov (chitară-bas), Valeriu Gonța (chitară), dar și cu invitați, printre care duetul "Catharsis", grupul "Ștefan-vodă", Vasile Șeicaru, Silvia Cărăuș, Ștefan Caranfil, Radu Dolgan, Cezara, Aura, etc.

În 2001 Victor Buruiană începe lucrul la poemul muzical „Întoarcerea din cruciadă" pe versurile marelui poet român Radu Gyr, pe care îl finisează în 2006. La această lucrare mai participă actorii Ion Popescu și Nicolae Jelescu și interpreții Viorel Burlacu și Anatol Rudei. Pe disc poemul apare în 2007. De asemenea în acești ani Victor Buruiană înregistrează cărți audio, compune muzica la circa 20 de spectacole pentru mai multe teatre, în special de păpuși, înregistrează și mixează muzică la filmele artistice „Lupii și zeii" și „Nuntă în Basarabia", compune și orchestrează muzică pentru diverși interpreți.

Din 2015, după o pauză de mai mulți ani, Victor Buruiană revine în scenă cu participări ocazionale la diverse spectacole, iar în 2018 începe să reînregistreze piesele sale compuse și cântate pe parcursul a peste 40 de ani.

Din anul 2022 începe din nou să fie chemat la spectacole, emisiuni radio și TV, dar cum între timp s-au schimbat majoritatea redactorilor și regizorilor, publicul tânăr nu-l cunoaște și invitațiile nu sunt prea frecvente.

DISCOGRAFIE
2000 „Clepsidra" - album folk-pop realizat împreună cu Gicu Cimbir si Viorel Tăranu, cuprinzând cântece compuse de Victor Buruiană și Gicu Cimbir

2007 „Întoarcerea din Cruciadă" - poem muzical pe versuri de Radu Gyr, realizat în colaborare cu actorii Nicolae Jelescu și Ion Popescu, interpreții vocali Viorel Burlacu și Anatol Rudei.

2008 „Povești de adormit copiii. Ion Creangă” Dramatizare, înregistrare și muzică Victor Buruiană.

2008 „Povești de adormit copiii. Frații Grimm” Dramatizare, înregistrare și muzică Victor Buruiană.

2008 „Povești de adormit copiii. Christian Andersen” Dramatizare, înregistrare și muzică Victor Buruiană

2018 „Timpul pierdut” - album de piese orchestrale

2018 „Cântece în aer liber” - album de piese folk compuse în perioada renașterii naționale.

2019 „Versuri de Daniel Corbu” - poezie recitată de Nicolae Jelescu pe muzică de Victor Buruiană

2019 „Colindul timpului" - album de poezie cântată.

2020 „Vals pentru mama” - album de piese orchestrale.

2021 „Versuri pe portativ” - album de poezie cântată, realizat în colaborare cu Nica Zaharia (România-Australia) pe versurile unor poeți români consacrați.

2023 „Loc de foc" - album de cântece de Victor Buruiană, interpretate de autor, de Nina Crulicovschi, Mariana Mihailă, Irina Păvălache și Sabin Buruiană.

2024 „Prieteni dragi” - album de cântece compuse de Victor Buruiană, interpretate de autor și de Mihaela Stoica din Giurgiu (România).

PREMII
1989 Medalia de bronz a Expoziției Realizărilor Economiei Naționale a URSS, Moscova.

1989 Premiul întâi, concursul „Topul Speranțelor", Chișinău

1991 Marele premiu al festivalului de muzică folk Galbenă Gutuie, Chișinău

1992 Premiul întâi al festivalului de muzică folk „Floare de colț", Galați

1992 Premiul pentru cel mai bun grup folk (împreună cu Inga Druță), festivalul de muzică folk „Întâmplare simplă", Baia-Mare

1993 Premiul onorific al combatanților conflictului de pe Nistru pentru activitate artistică pe front.

2005 Premiile speciale pentru cel mai bun text și cea mai bună orchestrație la cântecul „Clipa primului sărut” interpretat de Irina Păvălachi la festivalul „DOUĂ INIMI GEMENE “, Chișinău

2008 Premiul „Inimă de aur" al fundației Pentru Democrație Creștină din Republica Moldova

2022 Ordinul „Ștefan cel Mare” de gradul III al Mitropoliei Basarabiei, Patriarhia Română Sursa imaginii: România - țara mea de glorii, țara mea de dor

Sursa: pagina de facebook,

România - țara mea de glorii, țara mea de dor

Descubre Colinele Mircești 2026 en Moldavia: carrera entre viñedos, turismo, precios accesibles y dónde alojarte en Ungheni

 Colinele Mircești 2026 | Corre entre viñedos en Moldavia

Si buscas una carrera única en Europa, lejos de las rutas tradicionales, Colinele Mircești 2026 es para ti.

El 7 de junio de 2026, corredores de toda Europa llegarán a República de Moldavia, en la espectacular Crama Mircești.

Conocida como la „Pequeña Toscana de Moldavia”, esta región ofrece paisajes impresionantes y colinas cubiertas de viñedos.

Página del evento en Facebook: haz clic aquí.

Página de la bodega Mircești: haz clic aquí.

¿Por qué es especial?

• rutas entre viñedos
• colinas suaves
• vistas panorámicas únicas

No es solo una carrera – es una experiencia.

Distancias

• Fun Run – para disfrutar
• Cross – para desafiar tus límites

Al finalizar

• medalla
• copa personalizada
• botella de vino
• música y degustación

 Dónde alojarte

Consulta esta guía completa: Dónde alojarse en Ungheni: guía completa.

Ventajas

✔ destino económico
✔ turismo auténtico
✔ evento único en Europa

📍 7 de junio de 2026 – ¡no te lo pierdas!

Colinele Mircești 2026: Best Vineyard Running Event in Moldova | Race & Travel Guide

Colinele Mircești 2026 | Run Through Vineyards in Moldova

If you are searching for a unique running event in Europe, far from overcrowded races, then Colinele Mircești 2026 is exactly what you need.

On June 7, 2026, runners from across Europe are invited to one of the most scenic locations in the Republic of Moldova — the stunning Crama Mircești.

Often called the „Little Tuscany of Moldova,” this region is famous for its rolling hills, vineyards, and breathtaking landscapes.

Facebook event: click here. 

Facebook page on Mircești Winery: click here.

Why this race is different

Unlike traditional city marathons, this event offers a vineyard trail running experience through the highest hills in Moldova.

You will run:

• through endless vineyards
• across soft hills and natural trails
• with panoramic views that rival Italy’s wine regions

This is not just a race — it’s a travel + sport experience.

Race options

• Fun Run – ideal for beginners and casual runners
• Cross Race – for experienced runners looking for challenge

 What you get at the finish line

• Finisher medal
• Personalized wine glass
• A bottle of premium wine from Crama Mircești
• Live music, local food & wine tasting

Travel & Experience Moldova

Participating in Colinele Mircești is also your chance to explore an underrated European destination.

Moldova offers:

• affordable travel costs
• authentic culture and traditions
• world-class wine experiences

Where to stay in Ungheni

Planning your trip? Check this detailed guide:
👉 Where to stay in Ungheni – complete guide

It includes the best accommodation options for tourists and runners visiting western Moldova.

Why runners love this event

✔ Unique vineyard race in Europe
✔ Affordable destination
✔ Perfect mix of sport and travel
✔ A hidden gem for international runners

Save the date: June 7, 2026
Experience Moldova differently — run, discover, and come back.

Șantajul emoțional vs. bunul simț: de ce manipularea funcționează mai rapid și cum îți afectează relațiile

Nu funcționează „mai bine” pentru că ar fi mai corecte — ci pentru că apasă pe mecanisme psihologice mai rapide și mai puternice decât rațiunea și bunele maniere.

Câteva explicații clare:

1. Activează frica și vinovăția (reacții primare)
Șantajul emoțional declanșează frică („dacă nu faci asta, pierzi ceva”) sau vinovăție („ești o persoană rea dacă refuzi”). Aceste emoții sunt procesate rapid de sistemul limbic — reacționăm înainte să analizăm logic.

2. Profită de nevoia de aprobare
Majoritatea oamenilor vor să fie plăcuți și acceptați. Când cineva sugerează că vei dezamăgi sau răni pe cineva, apare presiunea de a „repara” situația, chiar dacă nu e responsabilitatea ta.

3. Creează urgență artificială
Șantajul vine adesea cu dramatism: „acum sau niciodată”, „dacă nu, totul se strică”. Asta scurtează timpul de gândire și împinge decizia impulsivă.

4. Este o formă de manipulare directă
Educația și bunul simț presupun reciprocitate și respect. Dar dacă cealaltă persoană nu joacă după aceleași reguli, abordarea calmă poate părea „slabă” în fața unei tactici agresive.

5. Oamenii confundă intensitatea cu importanța
Dacă cineva reacționează foarte emoțional, creierul tinde să interpreteze situația ca fiind „serioasă” sau „urgentă”, chiar dacă nu este.

Dar asta nu înseamnă că șantajul e mai eficient pe termen lung.
De fapt, efectele lui sunt toxice:

• erodează încrederea
• creează resentimente
• duce la relații dezechilibrate
• îi învață pe ceilalți că pot obține lucruri doar prin presiune

De ce bunul simț pare că „nu funcționează”?
Pentru că:

• cere timp
• presupune maturitate din partea ambelor persoane
• nu forțează un rezultat imediat

Dar pe termen lung, construiește relații stabile și respect real.

Concluzia realistă:
Șantajul emoțional câștigă pe termen scurt pentru că apasă pe butoane psihologice automate.
Educația și bunul simț câștigă pe termen lung — dar doar cu oameni care sunt dispuși să le respecte.

Seria Scottish Isles – dragoste, vindecare și peisaje scoțiene

Romanele Half-Light Harbor, Drifting Dawn și Twilight Tides sunt construite în jurul unor povești de iubire mature, încărcate emoțional, dar și al unor teme actuale: traume din trecut, regăsire personală și puterea de a începe din nou.

Sursa: pagina de Facebook a autoarei Samantha Young

Acțiunea este plasată în insulele Scoției, un cadru care atrage tot mai mulți cititori interesați de:

• romane de dragoste cu acțiunea în Scoția
• cărți cu peisaje nordice și atmosferă intensă
• romane despre a doua șansă în iubire
• recomandări de cărți similare cu Colleen Hoover

De ce să citești cărțile Samanthei Young

Samantha Young este recunoscută pentru stilul său captivant, care îmbină romantismul modern cu profunzimea psihologică a personajelor. Dacă cauți:

• cărți romance bestseller
• romane de dragoste emoționante 2025
• cărți de citit pentru femei / young adult & new adult
• recomandări de lectură pentru relaxare

atunci această serie merită toată atenția.

Atmosferă care te cucerește

De la luminile boreale și porturile liniștite din Half-Light Harbor, la răsăriturile dramatice din Drifting Dawn și valurile intense din Twilight Tides, fiecare volum oferă o experiență vizuală și emoțională completă.

Cui se adresează această serie

Aceste cărți sunt ideale pentru cititorii care caută:

• recomandări de cărți de dragoste bine scrise
• romane cu personaje realiste și relații autentice
• cărți care se citesc rapid, dar rămân în suflet
• inspirație pentru lecturi de weekend sau vacanță

Sursa: pagina de Facebook a autoarei Samantha Young

Seria Scottish Isles de Samantha Young se poziționează perfect în topul căutărilor de tip:

„recomandări cărți romance”,
„cele mai bune cărți de dragoste contemporane”,
„romane de citit 2025”,
„cărți cu acțiunea în Scoția”.

Dacă vrei o combinație între emoție, pasiune și peisaje memorabile, aceste romane sunt alegerea ideală pentru următoarea ta lectură.

Recenzie carte: Clubul privat de Leonie Fox (Colecția CHIC, Polirom, 2011)

Clubul privat de Leonie Fox este un roman de tip chick lit publicat în Colecția CHIC a Editurii Polirom (2011), cu 432 de pagini, tradus din limba engleză de Mihaela Negrilă. Acțiunea se desfășoară în Marea Britanie, într-un univers al elitelor sportive și mondene, unde aparențele luxoase ascund adesea relații complicate, scandaluri și fragilități personale. 

Acțiunea romanului este plasată în Marea Britanie (UK), într-un spațiu social asociat cu:

• cluburi private exclusiviste
• lumea sportului profesionist britanic (în special golf)
• mediul urban sofisticat (cu accent pe stilul de viață londonez și englezesc de elită)
• rețele sociale ale celebrităților și familiilor înstărite

Acest fundal geografic este esențial pentru construcția atmosferei: o societate aparent rafinată, dar profund marcată de presiuni sociale, infidelități și competiție.

Despre roman – între glamour și realitate ascunsă

Clubul privat deschide ușa către o lume selectă, dar instabilă, în care patru femei cu vieți foarte diferite sunt legate printr-o prietenie complexă și prin apartenența la același mediu social.

Leonie Fox construiește o poveste cu ritm alert, în care:

• Marianne, văduvă bogată de 50 de ani, redescoperă libertatea, dar și vulnerabilitatea în fața bărbaților.
• Laura, soția unui jucător de golf profesionist, se confruntă cu un adevăr dureros despre viața dublă a soțului ei.
• Keeley, fost fotomodel de 27 de ani, reprezintă latura oportunistă a lumii mondene, unde luxul este întreținut prin compromisuri morale.
• Cindy, designer de interior și singura cu o viață stabilă, funcționează ca punct de echilibru între excesele celorlalte.

Prin aceste perspective, romanul devine o radiografie a feminității contemporane într-un mediu dominat de statut, bani și imagine publică.

Leonie Fox adoptă un ton ironic și ușor satiric, specific literaturii chick lit, combinând:

• umorul social
• drama relațiilor de cuplu
• critica lumii celebrităților
• teme precum infidelitatea, dependențele, presiunea socială și identitatea feminină

Romanul nu idealizează viața luxoasă, ci o expune ca pe un sistem fragil, în care fiecare personaj își negociază supraviețuirea emoțională.

Clubul privat este o lectură potrivită pentru cititorii care preferă:

• romane contemporane cu acțiune în Marea Britanie
• povești despre relații complicate și vieți duble
• literatura chick lit cu tentă realistă și ușor critică
• romane din Colecția CHIC Polirom

Este o carte care se citește rapid, dar lasă în urmă o imagine destul de clară a lumii mondene britanice și a contradicțiilor ei.

Clubul privat de Leonie Fox este un roman reprezentativ pentru literatura chick lit britanică, cu acțiune în Marea Britanie și teme contemporane precum relațiile de cuplu, scandalurile din sportul profesionist și viața de club exclusivist. Parte din Colecția CHIC a Editurii Polirom, volumul rămâne o recomandare solidă pentru cititorii interesați de romane moderne despre societatea britanică și dinamica femeilor în medii de lux.

Rețetă de sparanghel și morcovi copți

𝐕𝐫𝐞𝐢 𝐨 𝐫𝐞𝐭̦𝐞𝐭𝐚̆ 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐚̆, 𝐬𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐬𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐬𝐮𝐫𝐩𝐫𝐢𝐧𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫 𝐝𝐞 𝐠𝐮𝐬𝐭𝐨𝐚𝐬𝐚̆? 

Am descoperit combinația perfectă: sparanghel crocant și morcovi dulci, copți exact cât trebuie, cu un strop de lămâie care le duce aroma la alt nivel. E genul de preparat care arată bine, se face rapid și îți face poftă doar când te gândești la el.

Dacă vrei ceva ușor, dar de efect – trebuie să vezi rețeta completă.

Rețetă de sparanghel și morcovi copți

INGREDIENTE

450 g sparanghel, tăiat și curățat

450 g morcov, curățat de coajă și tăiat în fâșii, de mărime similară cu sparanghelul

2 linguri de ulei de măsline sau ulei de gătit

1 lingură de suc de lămâie, proaspăt stors

½ linguriță de piper negru

½ linguriță de sare de mare

INSTRUCȚIUNI

Preîncălziți cuptorul la 200 grade Celsius. Pregătiți legumele tăind și curățând capetele tulpinilor de sparanghel. Pentru morcov, tăiați-l similar cu sparanghelul (am folosit morcovi mai mici și mai tineri, care nu sunt prea tari și se vor găti mai repede împreună cu sparanghelul).

• Acoperiți o tavă mare de copt cu hârtie de copt sau folie.
• Aranjați sparanghelul și morcovii într-un singur strat. Stropiți legumele cu ulei de măsline,
• Condimentați cu sare și piper negru și amestecați cu mâinile.
• Coaceți sparanghelul și morcovii la cuptor timp de 15-20 de minute.
• Chiar înainte de servire, adăugați puțin suc de lămâie și decorați cu pătrunjel proaspăt.

TIMP DE PREGĂTIRE 10 minute

TIMP DE GĂTIRE 20 minute

TIMP TOTAL 30 minute

Rotițe de pui cu merișoare

Potește-ți poftele cu aceste delicioase rotițe de pui cu merișoare! Pline de savoare de pui și dulceață de merișoare, sunt perfecte pentru o gustare rapidă sau un aperitiv pentru o petrecere!

Ingrediente:

- 1 pachet (225 g) cremă de brânză, înmuiată

- 1/2 cană merișoare uscate, tocate

- 1/4 cană ceapă verde, tocată

- 1/4 cană nuci pecan tocate

- 1/4 cană maioneză

- 1/4 linguriță pudră de usturoi

- 1/4 linguriță sare

- 1/8 linguriță piper negru

- 4 tortilla mari din făină

- 2 căni de pui gătit, mărunțit

- Frunze de salată verde pentru topping

Instrucțiuni:

1. Într-un bol, amestecă crema de brânză, merișoarele uscate, ceapa verde, nucile pecan, maioneza, pudra de usturoi, sarea și piperul negru până se combină bine.

2. Întindeți uniform amestecul de cremă de brânză peste fiecare tortilla din făină.

3. Acoperiți fiecare tortilla cu pui mărunțit și frunze de salată.

4. Rulați strâns fiecare tortilla și înfășurați-o în folie alimentară. Dați la frigider cel puțin 1 oră pentru a se întări.

5. Înainte de servire, tăiați tortilla rulată în roți de mesteacăn.

Timp de preparare: 15 minute

Kcal: Aproximativ 250 per porție

Weekend la Lalova (Moldova): ghid complet de călătorie + ce să faci pe malul Nistrului

Dacă ești în căutarea unei destinații liniștite, cu peisaje spectaculoase și experiențe autentice, Lalova este alegerea perfectă. Situat pe malul pitoresc al râului Nistru, acest sat oferă combinația ideală între natură, tradiții și relaxare.

 

Unde să te cazezi la Lalova

 

Cea mai cunoscută opțiune este Hanul lui Hanganu, o pensiune agroturistică ce oferă o experiență autentică moldovenească.

De ce să alegi această cazare:

camere în stil tradițional, dar confort modern

mâncare de casă din produse locale

priveliști superbe spre Nistru

atmosferă liniștită, perfectă pentru relaxare

 

👉 Este ideal pentru cupluri, familii sau escapade de weekend.

 🗓️ Ziua 1 – Relaxare și gastronomie locală

🍲 Bucură-te de bucătăria tradițională

 

La sosire, începe experiența culinară:

•  sarmale moldovenești
• zeamă de casă
• plăcinte coapte în cuptor

 

Gustul autentic este unul dintre principalele motive pentru care turiștii revin aici.

 

Activități pe malul Nistrului

 Râul Nistru oferă numeroase opțiuni:

• plimbări cu barca
• pescuit
• relaxare pe mal

 

Nu rata apusul – unul dintre cele mai frumoase din Moldova.

 Seara la Lalova:

• cină tradițională
• vin local sau băuturi de casă
• liniște totală, fără agitație urbană

Ziua 2 – Explorare și atracții turistice

Vizitează mănăstirile din zonă:

Mănăstirea Țîpova

• complex rupestru spectaculos
• priveliști impresionante asupra Nistrului
• una dintre cele mai vizitate atracții din Moldova

Mănăstirea Saharna

• loc de pelerinaj important
• cascade naturale și trasee de drumeție
• atmosferă spirituală unică

Drumeții și natură

După vizite:

•  explorează dealurile din jur
• organizează un picnic
• descoperă viața autentică de sat

Experiențe locale autentice

 În funcție de sezon, poți participa la:

• degustări de vinuri
• ateliere tradiționale
• plimbări cu căruța

Cum ajungi la Lalova

• la ~100 km de Chișinău
• accesibil cel mai ușor cu mașina
• drum bun, potrivit pentru un weekend getaway

Sfaturi utile pentru turiști

• rezervă cazarea din timp
• poartă încălțăminte comodă
• ia haine potrivite pentru natură
• pregătește-te pentru un ritm lent și relaxant

De ce să alegi Lalova pentru un weekend?

 ✔ peisaje spectaculoase pe malul Nistrului

✔ gastronomie tradițională autentică

✔ liniște și relaxare totală

✔ experiențe rurale reale, nu turistice artificiale

 

📌 Un weekend la Lalova nu este doar o escapadă, ci o experiență completă. Este locul unde încetinești, respiri și redescoperi simplitatea lucrurilor frumoase.

Rețele de socializare:

Site oficial: hanulhanganu.md

Facebook: Hanul lui Hanganu

Instagram: Hanul lui Hanganu

Google Maps: recenzii, foto, video și prețuri.

De ce refuză companiile să reangajeze foști angajați? Adevărul pe care nimeni nu îl spune

Există o idee adânc înrădăcinată în multe companii: dacă ai plecat o dată, ușa ar trebui să rămână închisă pentru totdeauna. „Nu e loial”, „sigur o să plece din nou”, „nu mai avem nevoie de oameni care s-au răzgândit” – sunt doar câteva dintre etichetele puse rapid, fără prea multă analiză.

Dar cât de corect este acest mod de gândire? Și, mai ales, cât de mult ne costă?

Realitatea este mult mai nuanțată. Oamenii pleacă din companii din zeci de motive: salariu, mediu de lucru, oportunități, relocare sau pur și simplu nevoia de schimbare. A pleca nu înseamnă eșec, lipsă de loialitate sau lipsă de profesionalism. Înseamnă, de multe ori, curajul de a căuta mai mult.

Paradoxul apare în momentul în care aceiași oameni decid să se întoarcă. În loc să fie văzut ca un avantaj, acest lucru devine un „minus” în ochii unor angajatori.

Dar hai să privim logic situația.

Un angajat care revine:

• știe deja cultura companiei
• înțelege procesele de lucru
• are relații construite
• se adaptează mult mai rapid

Cu alte cuvinte, este exact genul de persoană care reduce costurile de integrare și riscurile unei angajări noi.

Și totuși, de ce persistă acest stereotip?

1. Ego-ul managerial
Pentru unii lideri, plecarea unui angajat este percepută ca o respingere personală. Iar întoarcerea lui nu este văzută ca o oportunitate, ci ca o „retragere” care trebuie sancționată subtil.

2. Cultura bârfelor
În multe organizații, percepțiile nu se bazează pe fapte, ci pe zvonuri. „Am auzit că…” devine mai important decât „știu sigur că…”. Iar deciziile sunt influențate de aceste narațiuni informale.

3. Frica de instabilitate
Există o teamă că persoana va pleca din nou. Dar această teamă ignoră o realitate simplă: angajații noi pot pleca la fel de repede, uneori chiar mai repede.

4. Lipsa unei mentalități de creștere
Companiile care refuză să reangajeze foști angajați demonstrează, de fapt, o rigiditate periculoasă. Într-o lume în continuă schimbare, adaptabilitatea ar trebui să fie o valoare centrală.

De ce această mentalitate ne ține pe loc

Problema nu este doar la nivel individual, ci sistemică. Atunci când deciziile sunt luate pe bază de orgolii și stereotipuri, nu pe competență și logică, progresul devine lent sau chiar imposibil.

Țările și organizațiile care evoluează sunt cele care:

• valorifică experiența, indiferent de traseu
• încurajează revenirea talentelor
• învață din trecut, nu îl penalizează

A respinge un om doar pentru că a plecat cândva este o dovadă de stagnare, nu de strategie.

Concluzia?

Poate că ar trebui să schimbăm întrebarea din „De ce a plecat?” în „Ce valoare aduce acum?”.

Pentru că, uneori, oamenii care se întorc sunt exact cei care pot duce lucrurile mai departe.

Și poate adevărata problemă nu este că oamenii pleacă, ci că încă nu știm să-i primim înapoi.

ENTREVISTA "Luchamos contra el ejército ruso más poderoso." El testimonio de dos rumanos que lucharon contra las tropas rusas en Transnistria.

„”Vimos con nuestros propios ojos de lo que son capaces los rusos. Dondequiera que van, dejan un rastro de destrucción”, afirma Sergiu Tataru, veterano de la guerra de Transnistria de 1992. Treinta y cuatro años después del último enfrentamiento entre moldavos y rusos, HotNews entrevistó a dos combatientes, ambos rumanos, que lucharon contra las tropas rusas.

En 1992, poco después del colapso de la Unión Soviética, la República de Moldavia se enfrentó a un conflicto armado en la región de Transnistria. Los líderes separatistas, apoyados por Rusia y el 14.º Ejército estacionado en la zona, se alzaron contra las autoridades de Chisináu.

Rumania condenó el separatismo transnistrio y la participación rusa en aquel momento, y apoyó a las autoridades moldavas en la lucha. Varios voluntarios rumanos también se unieron al frente junto a las fuerzas en Chisináu. Los combates tuvieron lugar en varias ciudades a orillas del río Dniéster y terminaron en el verano de 1992 con un alto el fuego, pero las tropas rusas permanecen en Transnistria hasta el día de hoy.

¿Quiénes son los dos rumanos?

El 2 de marzo de 1992, Vasile Lupu era oficial de investigación criminal en la Inspección de Policía de Ungheni. Junto con otros agentes de la ciudad, fue enviado a participar en la defensa de la ciudad de Tighina.

Sergiu Tătaru se encontraba en Rusia, trabajando, cuando comenzó la guerra. Al regresar a su país, se alistó en un batallón de carabineros formado en Ungheni y llegó rápidamente al frente, a Coșnița, una de las ciudades donde se libraron intensos combates durante el conflicto. Hoy, ambos creen que la solución para resistir la amenaza rusa es la unificación de Rumania con la República de Moldavia.

«El ruso cree que donde pisa es su tierra».

HotNews: Ustedes fueron combatientes en la última guerra rumano-rusa, en 1992, en Transnistria. ¿Qué mensajes difundió Rusia antes del enfrentamiento?

Sergiu Tătaru: Solo se especulaba con una cosa: que Rumania se apoderaría de la República de Moldavia y que todos los extranjeros serían perseguidos. Este era el temor que se infundió en la población, y los mensajes iban dirigidos especialmente a búlgaros y rusos. Por supuesto, al explotar estos sentimientos, Rusia despertó una especie de repulsión hacia Rumania, hacia los rumanos, pero también hacia la población del lado izquierdo del Prut.

Mucha gente creyó esta propaganda. Y esto se debe a que en la escuela nos enseñaron una historia diferente, que decía que los rumanos eran nuestros enemigos, los que nos invadieron, junto con la Alemania nazi. Nadie nos dijo jamás que los rumanos eran nuestros hermanos, que mamá y papá estaban al otro lado del Prut. Como saben, la historia de Moldavia es un breve folleto que incluye el levantamiento de Tatarbunar (un levantamiento de inspiración bolchevique en la ciudad de Tatarbunar, ahora en Ucrania, que exigía la unificación con la RSS de Ucrania y el fin de la „ocupación rumana en Besarabia”), la historia de Pavel Tcacenco (líder ruso del movimiento comunista en Rumania en la década de 1920), la historia de los revolucionarios y cómo la revolución se exportó de Moscú a Moldavia.

Vasile Lupu: Algunos moldavos, nuestros besarabios, aún no han comprendido quién es el ruso y siguen sintiendo nostalgia por la Unión Soviética. Nosotros, los que hemos pasado por esa dura experiencia, podemos decir quién es el ruso y de qué es capaz. Les digo que, si llega a un territorio, considera que el lugar que pisa le pertenece.

– Luchaste en Tighina contra los combatientes apoyados por Rusia…

Vasile Lupu: Estábamos prácticamente a un kilómetro de distancia. Desde allí nos disparaban sin cesar. Habían venido de la nada, de Rusia; podemos afirmarlo porque tuvimos la oportunidad de capturar a algunos. Confundían las posiciones de combate y, en lugar de alcanzarnos, nos alcanzaban. Y nos decían que habían venido a luchar contra los rumanos. Recuerdo que venían de lo más profundo de Rusia, de Tula, Riazán, Rostov del Don.

«Desayunaremos en Tiraspol, almorzaremos en Chisinau y cenaremos en Bucarest». Rusia afirmó que actuaba en defensa de la población rusohablante de Transnistria, según la explicación oficial. ¿Les suena esta retórica a la que encontramos hoy en Ucrania?

Vasile Lupu: Es el mismo pretexto infundado para justificar esas ambiciones de conquista. Les enseñan a conquistar un territorio, a pastorear los caballos mientras haya pasto y luego a marcharse. Eso es típico de esta nación, a la que nunca he amado.

Sergiu Tătaru: Quisiera que todos los rumanos comprendieran que hablamos, como testigos, sobre el propósito y el plan de los rusos. Vimos con nuestros propios ojos de lo que son capaces. Luchamos en una guerra en la que murieron unos 300 jóvenes. Fue una guerra de liberación nacional, en la que defendimos lo más sagrado: la lengua, la bandera tricolor y la tierra ancestral, que nos pertenece por derecho. Luchamos contra el ejército más poderoso de Rusia. El 14.º Ejército era considerado el más fuerte en aquel entonces. Y aún se encuentra en territorio de la República de Moldavia, en territorio rumano.

¿Quién creen que estaba en Tiraspol en aquel momento, liderando a esta banda? El general Aleksandr Lebed, que venía de Rusia tras luchar en Irak y Afganistán. Lo habían enviado con nosotros porque los rusos pensaban que nos asustaría. Dijo: «Desayunaremos en Tiraspol, almorzaremos en Chisináu y cenaremos en Bucarest». Nuestro comandante en Tighina respondió entonces: «Antes de llegar a Chisináu y Bucarest, primero deben pasar por aquí».

Esta gente sigue en nuestro territorio hasta el día de hoy. Nos duele, porque murieron muchos jóvenes entonces, y hoy estamos hablando de ellos. La comisaría de policía de Dubăsari fue tomada como rehén, y los 30 jóvenes que encontraron allí fueron encarcelados en una pequeña habitación de 2x3 metros en Tiraspol. Una jaula. Nuestro héroe nacional, Ilie Ilaşcu, también estuvo allí. Resistieron, no traicionaron, no se rindieron. Fueron maltratados de una manera inimaginable. Les pusieron chalecos antibalas, los acorralaron contra la pared y les dispararon con balas de verdad. Así es el ruso, el invasor; dondequiera que va, deja un rastro de destrucción. ¡Miren lo que están haciendo en Ucrania! Han arrasado pueblos, ciudades enteras, lo han destruido todo. Son unos bárbaros. Si Rumania no hubiera existido entonces, se lo digo claramente, no estarían hablando con nosotros hoy.

«Si toman Ucrania, no les costará nada seguir adelante».

– ¿Qué responde a quienes dicen que Rusia defiende sus intereses en Ucrania?

Sergiu Tataru: Rusia no defiende sus intereses. Rusia quiere restablecer su antiguo imperio. Es decir, dominar todos los territorios que conquistó anteriormente. Besarabia, partes de Rumania, Bulgaria y los países bálticos corren el mismo peligro de ser devueltos por la fuerza a este imperio, tal como fueron anexados por la fuerza dentro de la Unión Soviética.

– ¿Por qué se mantiene Transnistria en la pobreza?

Sergiu Tataru: Intuyo que este territorio se mantiene en la pobreza porque Rusia, en este momento, no tiene fuerzas suficientes para mantenerlo. Todas sus fuerzas están dirigidas a apoyar el frente en Ucrania. Por otro lado, Rusia siempre dice que intervendrá en Transnistria. Siguen apostando a que podrán romper el frente en Ucrania, llegar a Odesa y luego abrir otro frente en Transnistria. Por eso intuyo que Rusia apuesta por este territorio y no cederá.

Vasile Lupu: Creo que hicieron este plan con antelación, hasta la invasión de Ucrania hace cuatro años. Putin pensó que en tres días tomaría Kiev. Luego, con la ayuda del ejército en Transnistria, tomaría también la región de Odesa. Todo para cerrar completamente la salida al Mar Negro. Así que, si Ucrania no hubiera resistido, habríamos estado ocupados durante mucho tiempo. Y se desconoce cuál habría sido el destino de Rumania.

Dijeron que la Operación Militar Especial estaba relacionada con la desnazificación. Afirmaron que la población rusa fue humillada en Ucrania, que no se les permitía hablar ruso, que fueron perseguidos. Pero funcionarios de la administración rusa dicen que también incluiría Moldavia, los países bálticos, Polonia, etc. Entonces nos preguntamos: ¿son todos estos territorios ocupados por los nazis y necesitan ser desnazificados? ¿Sienten todos el mismo odio hacia el pueblo ruso? ¿Persiguen todos al grupo étnico ruso?

–  ¿Teme que, si Ucrania ya no puede resistir la guerra…?

Sergiu Tataru: Después estamos nosotros, junto con ustedes. Toda Rumania. Se lo digo con certeza, no bromeo. Quiero que todos entiendan que lo ruso no es ninguna broma. La única salida a esta situación es reagruparnos, reunificar Rumania. Seamos un país fuerte y grande, una gran Rumania.

Preparémonos, tengamos un ejército fuerte para luchar contra el enemigo. Porque los rusos llegarán y pasarán por Bucarest. El apetito surge al comer. Si toman Ucrania, no les costará nada seguir adelante.

– ¿Qué responde a quienes afirman que Rusia defiende sus intereses en Ucrania?

Sergiu Tataru: Rusia no defiende sus intereses. Rusia quiere restablecer su antiguo imperio, es decir, dominar todos los territorios que conquistó. Besarabia, partes de Rumania, Bulgaria, los países bálticos, todos corren el mismo peligro de ser devueltos por la fuerza a este imperio, tal como fueron anexados por la fuerza dentro de la Unión Soviética.

– ¿Por qué se mantiene Transnistria en la pobreza?

Sergiu Tataru: Intuyo que este territorio se mantiene en la pobreza porque Rusia, en este momento, no cuenta con las fuerzas suficientes para mantenerlo. Todas sus fuerzas están dirigidas a apoyar el frente en Ucrania. Por otro lado, Rusia siempre dice que intervendrá en Transnistria. Siguen apostando a que podrán romper el frente en Ucrania, llegar a Odesa y luego abrir otro frente en Transnistria. Por eso presiento que Rusia está apostando por este territorio y no se rendirá.

Vasile Lupu: Creo que este plan estaba trazado de antemano, incluso antes de la invasión de Ucrania hace cuatro años. Putin pensaba que en tres días tomaría Kiev. Luego, con la ayuda del ejército de Transnistria, tomaría también la región de Odesa. Todo esto para cerrar completamente la salida al Mar Negro. Así que, si Ucrania no hubiera resistido, habríamos estado ocupados durante mucho tiempo. Y se desconoce cuál habría sido el destino de Rumania.

Dijeron que la Operación Militar Especial estaba relacionada con la desnazificación. Afirmaron que la población rusa fue humillada en Ucrania, que no se les permitía hablar ruso, que fueron perseguidos. Sin embargo, funcionarios de la administración rusa dicen que también incluiría Moldavia, los países bálticos, Polonia, etc. Entonces nos preguntamos: ¿están todos estos territorios que ansían, nazificados y necesitan ser desnazificados por ellos? ¿Sienten todos el mismo odio hacia el pueblo ruso? ¿Acaso todos persiguen al grupo étnico ruso?

 – ¿Temes que, si Ucrania ya no puede resistir la guerra…?

Sergiu Tătaru: El siguiente paso somos nosotros, junto con ustedes. Toda Rumania. Se lo digo con certeza, no bromeo. Quiero que todos entiendan que los rusos no son un juego. Y la única salida a esta situación es reagruparnos, reagrupar a Rumania. Seamos un país fuerte y grande, una gran Rumania.

Preparémonos, tengamos un ejército fuerte para contraatacar al enemigo. Porque los rusos llegarán a Bucarest y la atravesarán. El apetito surge al comer. Si toman Ucrania, no les costará nada avanzar.

Y, lamentablemente, nos encontramos con muchos traidores en Bucarest también, que nos dicen que podemos vivir bien con los rusos. Y eso nos asusta mucho.

Fuente del artículo: [online] [citat 02.04.26].  Disponible: hotnews.ro.

INTERVIEW: „We fought with the most powerful Russian army.” The testimony of two Romanians who fought against Russian troops in Transnistria

„We saw with our own eyes what the Russians are capable of. Wherever they go, dust is left behind,” says Sergiu Tataru, a veteran of the 1992 Transnistrian war. 34 years after the last confrontation between Moldovans and Russians, HotNews spoke to two of the combatants, both Romanian citizens, who fought against Russian troops.

In 1992, shortly after the collapse of the Soviet Union, the Republic of Moldova faced an armed conflict in the Transnistrian region. Separatist leaders there, supported by Russia and the 14th Army stationed in the area, rose up against the authorities in Chisinau.

Romania condemned Transnistrian separatism and Russia’s involvement at the time and supported the Moldovan authorities in the fight. Several Romanian volunteers also went to the front on the side of the forces in Chisinau. The fighting took place in several towns on the banks of the Dniester River and ended in the summer of 1992 with a ceasefire, but Russian troops have remained in Transnistria to this day.

Who are the two Romanians?

On March 2, 1992, Vasile Lupu was a criminal investigation officer at the Ungheni Police Inspectorate. Along with other police officers from the city, he was sent to participate in the defense of the city of Tighina.

Sergiu Tătaru was in Russia, at work, when the war began. Returning home, he enlisted in a carabinieri battalion formed in Ungheni and quickly arrived on the front line, in Coșnița, one of the towns where heavy fighting took place in that conflict. Today, the two believe that the solution to resist the Russian threat is the unification of Romania with the Republic of Moldova.

„The Russian thinks that where he stepped is his land”

HotNews: You were combatants in the last Romanian-Russian war, in 1992, in Transnistria. What messages did Russia spread before the confrontation?

Sergiu Tătaru: There was only one thing speculated: that Romania would seize the Republic of Moldova and that all foreigners here would be persecuted. This was the fear instilled in the population, and the messages were addressed especially to Bulgarians or Russians. Of course, by playing on these feelings, Russia aroused a kind of repulsion towards Romania, towards Romanians, but also towards the population on the left side of the Prut.

Many people believed this propaganda. And this is because we learned a different history at school, which said that Romanians are our enemies, those who invaded us, together with Nazi Germany. No one ever told us that Romanians are our brothers, that mom and dad are across the Prut. You know, the history of Moldova is a thin booklet, which includes the Tatarbunar uprising (a Bolshevik-inspired uprising in the town of Tatarbunar, now in Ukraine, which demanded unification with the Ukrainian SSR and the end of the “Romanian occupation in Bessarabia”, ed.), the story of Pavel Tcacenco (Russian leader of the communist movement in Romania in the 1920s, ed.), about revolutionaries and about how the revolution was exported from Moscow to Moldova.

Vasile Lupu: Some Moldovans, our Bessarabians, to this day, still have not understood who the Russian is and continue to have this nostalgia for the Soviet Union. We, those who have gone through this ordeal, can say who the Russian is and what he can do. I tell you, if he reaches a territory, he considers that where he stepped is his land.

– You fought at Tighina against the Russian-backed fighters…

Vasile Lupu: We were practically a kilometer away from each other. From there they were shooting at us continuously. They had all come from nowhere from Russia – we can say this because we had the opportunity to catch some of them. They would confuse the fighting positions and, instead of hitting them, they would reach us. And they would tell us that they had come to fight against the Romanians. You see, from the depths of Russia, I remember, from Tula, Ryazan, Rostov-on-Don.

„We will have breakfast in Tiraspol, lunch in Chisinau and dinner in Bucharest”

– Russia said it was acting in defense of the Russian-speaking population of Transnistria, was the official explanation. Does this seem like similar rhetoric to what we find in Ukraine today?

Vasile Lupu: It is the same unfounded pretext to justify those ambitions of conquest. They are taught to conquer a territory, to graze the horses as long as there is grass to graze there, and then to move on. That is specific to this nation, which I have never loved.

Sergiu Tătaru: I would like every Romanian to understand that we are speaking, as witnesses, about the purpose and the plan of the Russians. We saw with our own eyes what they are capable of. We fought in a war in which 300 or so boys died. It was a war of national liberation, in which we defended the most sacred things: the language, the tricolor and the ancestral land, which rightfully belong to us. We fought with the strongest army of Russia. The 14th Army was considered the strongest at the time. And it is still on the territory of the Republic of Moldova. On Romanian territory.

Who do yo think was in Tiraspol at that time, leading this gang? General Aleksandr Lebed, who came from Russia, after fighting in Iraq and Afghanistan. He had been deployed to us because the Russians thought he would scare us. He said: "We will have breakfast in Tiraspol, lunch in Chisinau and dinner in Bucharest". Our commander in Tighina replied at the time: before reaching Chisinau, Bucharest, you must first pass through us.

These people are still on our land to this day. It hurts us, because so many boys died then that we are mentioning today. The Dubăsari police station was taken prisoner, and the 30 boys they found there were imprisoned in a small 2x3m room in Tiraspol. A cage. Our national hero Ilie Ilaşcu also stayed there. They resisted, they didn't betray, they didn't give in. They were mistreated in such a way that you can't even imagine. They put them in bulletproof vests, put them against the wall and shot them with real bullets. That's the Russian, the invader, wherever he goes, he leaves dust behind. Look at what they're doing in Ukraine! They wiped out villages, entire cities, they destroyed everything. They're barbarians. If Romania hadn't existed then, I'm telling you clearly, you wouldn't be talking to us today.

„If they take Ukraine, it won't cost them anything to move on”

- What do you answer to those who say that Russia is defending its interests in Ukraine?

Sergiu Tataru: Russia is not defending its interests. Russia wants to re-establish its former empire. So to dominate all the territories that were previously conquered by it. Bessarabia, parts of Romania, Bulgaria, the Baltic countries, all are threatened by the same danger of being forcibly returned to this empire. Just as they were forcibly taken within the Soviet Union.

- Why is Transnistria kept in poverty?

Sergiu Tataru: I intuit that this territory is kept in poverty because Russia, at this moment, does not have enough forces to maintain it. All forces are directed towards supporting the front in Ukraine. On the other hand, Russia always says that it will intervene in Transnistria. They are still betting that they will be able to break the front in Ukraine, reach Odessa and then open another front, in Transnistria. That is why I intuit that Russia is betting on this territory and is not giving in.

Vasile Lupu: I think they made this plan in advance, until the invasion of Ukraine, four years ago. Putin thought that in three days he would take Kiev. Then, with the help of the army in Transnistria, to take the Odessa region as well. All in order to completely close the exit to the Black Sea. So, if Ukraine did not resist, we would have been occupied for a long time. And it is not known what the fate of Romania would be further.

They said that the Special Military Operation was related to denazification. They claimed that the Russian population was humiliated in Ukraine, that they were not allowed to speak Russian, that they were persecuted. But officials from the Russian administration say that it would also include Moldova, the Baltic countries, Poland, and so on. So we then ask ourselves a question: are all these territories they are after Nazi-occupied and need to be denazified by them? Do they all have the same hatred for the Russian people? Do they all persecute the Russian ethnic group?

– Is it your fear that, if Ukraine can no longer resist the war…

Sergiu Tataru: Next are us, together with you. All of Romania. I tell you with certainty, not jokingly. I would like everyone to understand that the Russian is no joke. And the only way out of this situation is to regroup, to reunify the Romanian country. Let us be a strong and great country, a great Romania.

Let us be prepared, let us have a strong army to fight back against the enemy. Because the Russian will arrive and pass Bucharest. Appetite comes with eating. If they take Ukraine, it won't cost them anything to move on.

„We will have breakfast in Tiraspol, lunch in Chisinau and dinner in Bucharest”

– Russia said it was acting in defense of the Russian-speaking population of Transnistria, was the official explanation. Does this seem like similar rhetoric to what we find in Ukraine today?

Vasile Lupu: It is the same unfounded pretext to justify those ambitions of conquest. They are taught to conquer a territory, to graze the horses as long as there is grass to graze there, and then to move on. That is specific to this nation, which I have never loved.

Sergiu Tătaru: I would like every Romanian to understand that we are speaking, as witnesses, about the purpose and the plan of the Russians. We saw with our own eyes what they are capable of. We fought in a war in which 300 or so boys died. It was a war of national liberation, in which we defended the most sacred things: the language, the tricolor and the ancestral land, which rightfully belong to us. We fought with the strongest army of Russia. The 14th Army was considered the strongest at the time. And it is still on the territory of the Republic of Moldova. On Romanian territory.

Who do you think was in Tiraspol at that time, leading this gang? General Aleksandr Lebed, who came from Russia, after fighting in Iraq and Afghanistan. He had been deployed to us because the Russians thought he would scare us. He said: "We will have breakfast in Tiraspol, lunch in Chisinau and dinner in Bucharest". Our commander in Tighina replied at the time: before reaching Chisinau, Bucharest, you must first pass through us.

These people are still on our land to this day. It hurts us, because so many boys died then that we are mentioning today. The Dubăsari police station was taken prisoner, and the 30 boys they found there were imprisoned in a small 2x3m room in Tiraspol. A cage. Our national hero Ilie Ilaşcu also stayed there. They resisted, they didn't betray, they didn't give in. They were mistreated in such a way that you can't even imagine. They put them in bulletproof vests, put them against the wall and shot them with real bullets. That's the Russian, the invader, wherever he goes, he leaves dust behind. Look at what they're doing in Ukraine! They wiped out villages, entire cities, they destroyed everything. They're barbarians. If Romania hadn't existed then, I'm telling you clearly, you wouldn't be talking to us today.

„If they take Ukraine, it won't cost them anything to move on”

- What do you answer to those who say that Russia is defending its interests in Ukraine?

Sergiu Tataru: Russia is not defending its interests. Russia wants to re-establish its former empire. So to dominate all the territories that were previously conquered by it. Bessarabia, parts of Romania, Bulgaria, the Baltic countries, all are threatened by the same danger of being forcibly returned to this empire. Just as they were forcibly taken within the Soviet Union.

- Why is Transnistria kept in poverty?

Sergiu Tataru: I intuit that this territory is kept in poverty because Russia, at this moment, does not have enough forces to maintain it. All forces are directed towards supporting the front in Ukraine. On the other hand, Russia always says that it will intervene in Transnistria. They are still betting that they will be able to break the front in Ukraine, reach Odessa and then open another front, in Transnistria. That is why I intuit that Russia is betting on this territory and is not giving in.

Vasile Lupu: I think they made this plan in advance, until the invasion of Ukraine, four years ago. Putin thought that in three days he would take Kiev. Then, with the help of the army in Transnistria, to take the Odessa region as well. All in order to completely close the exit to the Black Sea. So, if Ukraine did not resist, we would have been occupied for a long time. And it is not known what the fate of Romania would be further.

They said that the Special Military Operation was related to denazification. They claimed that the Russian population was humiliated in Ukraine, that they were not allowed to speak Russian, that they were persecuted. But officials from the Russian administration say that it would also include Moldova, the Baltic countries, Poland, and so on. So we then ask ourselves a question: are all these territories they are after Nazi-occupied and need to be denazified by them? Do they all have the same hatred for the Russian people? Do they all persecute the Russian ethnic group?

– Is it your fear that, if Ukraine can no longer resist the war…

Sergiu Tataru: Next are us, together with you. All of Romania. I tell you with certainty, not jokingly. I would like everyone to understand that the Russian is no joke. And the only way out of this situation is to regroup, to reunify the Romanian country. Let us be a strong and great country, a great Romania.

Let us be prepared, let us have a strong army to fight back against the enemy. Because the Russian will arrive and pass Bucharest. Appetite comes with eating. If they take Ukraine, it won't cost them anything to move on.

– What do you answer to those who say that Russia is defending its interests in Ukraine?

Sergiu Tataru: Russia is not defending its interests. Russia wants to re-establish its former empire. So to dominate all the territories that were previously conquered by it. Bessarabia, parts of Romania, Bulgaria, the Baltic countries, all are threatened by the same danger of being forcibly returned to this empire. Just as they were forcibly taken within the Soviet Union.

– Why is Transnistria kept in poverty?

Sergiu Tataru: I intuit that this territory is kept in poverty because Russia, at this moment, does not have enough forces to maintain it. All forces are directed towards supporting the front in Ukraine. On the other hand, Russia always says that it will intervene in Transnistria. They are still betting that they will be able to break the front in Ukraine, reach Odessa and then open another front in Transnistria. That's why I sense that Russia is betting on this territory and is not giving in.

Vasile Lupu: I think they made this plan in advance, until the invasion of Ukraine four years ago. Putin thought that in three days he would take Kiev. Then, with the help of the Transnistrian army, he would take the Odessa region as well. All this to completely close the exit to the Black Sea. So, if Ukraine did not resist, we would have been occupied for a long time. And it is not known what the fate of Romania would be further.

They said that the Special Military Operation was related to denazification. They claimed that the Russian population was humiliated in Ukraine, that they were not allowed to speak Russian, that they were persecuted. However, officials from the Russian administration say that it would also include Moldova, the Baltic countries, Poland and so on. So we ask ourselves a question: are all these territories that they are yearning for, are they Nazified and need to be denazified by them? Do they all have the same hatred for the Russian people? Do they all persecute the Russian ethnic group?

– Is it your fear that, if Ukraine can no longer resist the war…

Sergiu Tătaru: Next are us, with you together. All of Romania. I tell you with certainty, not jokingly. I would like everyone to understand that the Russian is no joke. And the only way out of this situation is to regroup, to regroup the Romanian country. Let us be a strong and great country, a great Romania.

Let us be prepared, let us have a strong army to retaliate against the enemy. Because the Russian will reach and pass Bucharest. Appetite comes with eating. If they take Ukraine, it will cost them nothing to move on.

And, unfortunately, we find that there are a lot of traitors in Bucharest, too, who tell us that we can live well with the Russians. And that scares us very much.

Article source: [online] [citat 02.04.26]. Available: : hotnews.ro.