În Republica Moldova, multe cuvinte rusești au intrat în vorbirea de zi cu zi, iar unele dintre ele sunt folosite atât de des încât mulți nici nu mai realizează că nu aparțin limbii române. Un exemplu foarte răspândit este cuvântul „пирог”.
Da, „пирог” este un cuvânt rusesc. Dacă există dubii, orice dicționar rus-român confirmă acest lucru fără echivoc. În limba română avem deja un cuvânt firesc, corect și frumos: prăjitură.
„Dar toată lumea spune «пирог»…”
Poate acesta este cel mai des întâlnit argument. Mulți oameni reacționează surprinși când află originea rusească a termenului:
— „Nici nu am știut că «пирог» e cuvânt rusesc. Păi, toată lumea folosește cuvântul ăsta?”
Da, este foarte răspândit. Tocmai aici apare problema: folosirea frecventă a unui cuvânt nu îl transformă automat într-un cuvânt românesc. Multe regionalisme, rusisme sau calcuri lingvistice au devenit obișnuință din cauza contextului istoric și a influenței sovietice asupra Basarabiei.
Totuși, întrebarea rămâne: chiar nu ne zgârie urechea când spunem „пирог” într-o propoziție românească?
Limba română are deja propriul cuvânt
„Prăjitură” este termenul românesc autentic, clar și elegant. Este un cuvânt prezent în dicționarele limbii române și folosit în întreaga Românie.
Atunci când alegem să spunem „prăjitură”, nu facem doar o alegere de vocabular. Alegem:
- să folosim corect limba română;
- să păstrăm identitatea lingvistică;
- să evităm rusismele inutile;
- să transmitem generațiilor următoare un limbaj mai curat și mai coerent.
Problema devine și mai serioasă când…
Cea mai mare mirare apare atunci când chiar persoane cu studii superioare — inclusiv filologi, profesori sau oameni care lucrează în educație — folosesc constant asemenea cuvinte fără să le pună la îndoială.
Desigur, nu trebuie generalizat. Există foarte mulți profesori și specialiști care promovează un limbaj corect și îngrijit. Însă fenomenul rămâne vizibil și ridică o întrebare importantă despre cultura lingvistică din Republica Moldova.
Dacă oamenii care ar trebui să fie modele de exprimare confundă norma literară cu obișnuința de cartier, atunci nu e de mirare că elevii și tinerii preiau aceleași greșeli.
Nu e vorba de interdicții, ci de conștientizare
Nimeni nu spune că oamenii trebuie certați pentru fiecare rusism folosit. Limba evoluează natural, iar influențele istorice există peste tot în lume. Însă este important să știm diferența dintre un cuvânt românesc și unul împrumutat din rusă.
Conștientizarea este primul pas.
Când știm că „пирог” este un cuvânt rusesc, iar „prăjitură” este varianta românească, putem face o alegere informată. Iar alegerea aceasta contribuie, puțin câte puțin, la cultivarea unei exprimări mai curate și mai apropiate de limba română literară.
Spune românește: prăjitură
Poate pare un detaliu minor. Dar limba se construiește exact din asemenea detalii. Din cuvintele pe care alegem să le folosim zilnic, acasă, la școală, pe internet și în societate.
Așadar, data viitoare când aveți poftă de ceva dulce, poate merită să cereți o prăjitură, nu un „пирог”.
